Avocatura este o institutie cu o indelungata traditie istorica. La inceput, apararea justitiabililor s-a realizat in forme mult diferite de cea din epoca moderna. Totusi, se poate afirma ca avocatura a evoluat paralel cu justitia si a fost influentata de organizarea politica si statala. De aici provine si denumirea actuala a persoanelor care exercita functia de aparare in fata organelor judiciare. Arta bunei aparari judiciare incepe, insa, cu primele discutii exploratorii purtate de avocat drept civil, de urmasul modern al vechilor defensores, oratores, advocates, cu clientul sauOrganizarea avocaturii pe baze profesionale a inceput sa fie o opera a societatii moderne. Totusi, nu au lipsit tendintele de desfiintare a corporatiilor profesioniste de avocati (de exemplu, in timpul revolutiei franceze) deoarece se considera ca monopolul unor profesii legale constituie o ofensa adusa libertatii individuale.
Independenta avocatului nu poate prejudicia interesele clientului sau. Avocatul este dator sa dea clientului sfaturi juridice corespunzatoare legii si sa actioneze numai in limitele legii, ale prezentului statut si ale codului deontologic, potrivit crezului sau profesional.Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau in scris in fata instantelor de judecata, a altor organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala ori a altor autoritati, daca aceste sustineri sunt in legatura cu apararea si sunt necesare stabilirii adevarului. in relatiile cu un avocat inscris intr-un barou din afara Uniunii Europene, avocatul trebuie sa se asigure, inainte de a schimba informatii confidentiale, ca in tara in care isi exercita profesia confratele strain exista norme ce permit asigurarea confidentialitatii corespondentei si, in caz contrar, sa incheie un acord de confidentialitate sau sa il intrebe pe clientul sau daca accepta, in scris, riscul unui schimb de informatii neconfidentiale.
Avocatul este liber sa-si aleaga, sa schimbe si sa dispuna in tot sau in parte de forma de exercitare a profesiei, in conditiile prevazute de Lege si de prezentul statut. Orice persoana are dreptul sa isi aleaga in mod liber avocatul. Nimeni nu poate impune unei persoane un avocat, cu exceptia cazurilor privitoare la asistenta judiciara obligatorie si asistenta gratuita. Orice clauza ori conventie contrara, prohibitiva sau restrictiva, este lovita de nulitate absoluta.independenta avocatului nu poate prejudicia interesele clientului sau. Avocatul este dator sa dea clientului sfaturi juridice corespunzatoare legii si sa actioneze numai in limitele legii, statutului, codului deontologic, potrivit crezului sau profesional. Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau in scris, in fata instantelor de judecata, a altor organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala sau a altor autoritati daca aceste sustineri sunt in legatura cu apararea si sunt necesare stabilirii adevarului.
Legea de exercitare a profesiei de avocat mosteniri si Statutul profesiei de avocat leglementeaza si consolideaza caracterul autonom si liberal al avocatului, acesta fiind supus doar legii, statutului precum si regulilor eticii profesionale. Un element fundamental in relatia dintre client si avocatul sau il constituie increderea in corectitudinea informatiilor si datelor prezentate de ambele parti, precum si buna cooperare dintre cei doi, avand ca scop solutionarea cu succes a cazului. Nasterea profesiei de avocat este in functie de dezvoltarea dreptului din societate si de complexitatea sistemului jurisdictional. in vechile societati cu democratie, precum si in societatile integrate, avocatul nu-si gaseste locul.
O alta definitie restrictiva priveste avocatul ca profesionistul care reprezinta sau asista partile in fata jurisdictiilor si le sustine procesul. Avocatul isi supune activitatea regulii de drept iar controlul legalitatii acestei activitati revine judecatorului. Fara un sistem judiciar complex si coerent care sa impuna supunerea avocatului fata de lege, avocatul este un negustor ca oricare altul fara specific si fara garantii pentru serviciile sale.Definitia profesiei de avocat: avocatul este un profesionist asigurat care isi consiliaza clientii si/sau ii reprezinta si pledeaza in principal in fata instantelor. El este supus unei deontologii aplicate de un ordin profesional sau de o asociatie profesionala, sub control jurisdictional, intr-un sistem juridic coerent si efectiv.Prima lege care consacra existenta avocatilor este, paradoxal, o lege care interzicea profesarea avocaturii (legea 5 i. H). imparatul Claudiu, anul 50 d.H., admite practicarea onorariilor. in societatile integrate, avocatii nu-si afla rostul (exemplul cel mai tipic de societate integrata este cel al societatii iudaice). in societatea iudaica, credinta si comportamentul religios integrasera functia judiciara si functia de aparare
Organele profesiei de avocat sector 1 au sarcina permanenta de a asigura exercitarea calificata a dreptului de aparare, organizand in mod corespunzator primirea in profesie, pregatirea profesionala initiala si pregatirea continua a avocatilor, respectarea stricta a deontologiei si a disciplinei profesionale. Avocatii care se gasesc in unul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de art. 14 lit. a), lit. b) teza i, lit. c) si d) din Lege sunt obligati sa prezinte baroului hotararile judecatoresti prin care au fost condamnati definitiv la pedeapsa cu inchisoarea pentru savarsirea unei infractiuni intentionate de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, prin care au fost declarati faliti fraudulosi sau prin care au fost condamnati definitiv pentru fapte savarsite in legatura cu exercitarea profesiei. Consiliul baroului va examina, in termen de 15 zile, hotararile judecatoresti, respectiv inscrisurile ce privesc conditiile incetarii profesiei practicate de catre avocatul inscris in tabloul avocatilor incompatibili si va aprecia asupra demnitatii avocatului.
Scopul exercitarii profesiei de avocat il constituie promovarea si apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si persoanelor juridice, de drept public si de drept privat. in exercitarea profesiei avocatul este independent si se supune numai legii, prezentului statut si codului deontologic. in exercitarea dreptului la aparare recunoscut si garantat de Constitutia Romaniei, republicata, de lege, de pactele si de tratatele la care Romania este parte, avocatul are dreptul si obligatia de a starui, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justitie, pentru un proces echitabil si solutionat intr-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea partilor.Este interzisa, sub sanctiunile prevazute de Lege, exercitarea oricarei activitati specifice profesiei de avocat de catre o persoana fizica ce nu are calitatea de avocat sector 1 inscris intr-un barou si in tabloul avocatilor sau, dupa caz, de catre orice persoana juridica, cu exceptia societatii profesionale de avocati cu raspundere limitata.
Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei; drepturile si obligatiile avocatilor titulari ai unor cabinete asociate isi pastreaza caracterul personal si nu pot fi cedate. in mod corespunzator cabinetele individuale se pot asocia si cu societatile civile profesionale. Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-si crea facilitati tehnico-economice in vederea exercitarii profesiei si isi pastreaza individualitatea in relatiile cu clientii. De asemenea, legea interzice exercitarea oricarei activitati specifice profesiei de avocat de catre o persoana fizica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe Tabloul avocatilor sau de catre o alta persoana juridica cu exceptia societatii civile profesionale de avocati cu raspundere limitata.
Tag: avocat drept civil avocat sector 1 avocat drept comercial